Obiectivele educației de mediu în toată lumea sunt asemănătoare: să menținem şi să îmbunătățim calitatea mediului, să prevenim problemele mediului în viitor. Pe de o parte, educaţia de mediu înseamnă informarea şi sporirea cunoştinţelor elevilor despre mediul înconjurător. Elevii învaţă despre încălzirea globală, deşeuri solide şi alte probleme ale mediului, despre ecologie şi cum „funcţionează” pământul, despre urmările degradării mediului şi învaţă care este rolul lor în crearea şi prevenirea problemelor mediului.
Pe de altă parte, educaţia de mediu sporeşte conştientizarea problemelor şi înţelegerea valorilor personale prin „descoperirea” atitudinii şi înţelegerii, ajutându-i pe elevi să-şi evalueze şi să-şi clarifice sentimentele în ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie la problemele acestuia. Ajută fiecare persoană să înţeleagă faptul că oamenii au valori diferite, iar conflictele dintre acestea trebuie abordate pentru a preveni şi rezolva, în final, problemele de mediu.
Educaţia de mediu este şi practică, în sensul învăţării unor lucruri cum ar fi plantarea unui copac până la reducerea consumului sau cum să trăim producând un impact negativ cât mai mic asupra mediului. Şi, în final, educaţia mediului accentuează abilităţile de a acţiona ca cetăţean – de la scrierea efectivă a unei scrisori până la influenţarea consiliilor locale sau a oamenilor politici de stat şi a instituţiilor internaţionale.
În mod specific, educaţia de mediu accentuează aceste cinci obiective:
• Conştientizarea: ajută elevii să capete o înţelegere şi sensibilitate faţă de întreg mediul şi problemele lui; le dezvoltă abilitatea de a pricepe şi de a deosebi stimulentele, de a procesa, rafina şi extinde aceste percepţii; contribuie la folosirea acestor abilităţi noi în mai multe contexte.
.jpg)
• Cunoaşterea: ajută elevii să capete o înţelegere de bază privind funcţionarea mediului, interacţiunea oamenilor cu mediul şi despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu.
• Atitudinea: ajută elevii să capete un set de valori şi sentimente de grijă pentru mediu, motivaţia şi devotamentul de a participa la menţinerea calităţii mediului.
• Deprinderi: ajută elevii să capete abilităţile necesare identificării şi investigării problemelor mediului şi să contribuie la rezolvarea problemelor acestuia.
• Participarea: ajută elevii să capete experienţă în utilizarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite, în vederea unor acţiuni pozitive şi bine gândite care vor conduce la rezolvarea problemelor mediului.
Este să fiim sensibil la realităţile problemelor de mediu cu care se confruntă comunitatea. Mulţi dintre elevi şi familiile lor pot fi direct sau indirect responsabili pentru problemele de mediu pe care elevii le investighează. De exemplu, în oraşe mari, mulţi dintre părinţii elevilor, probabil, lucrează în fabrici care poluează aerul şi apa. Şi lângă păduri, poate unii dintre elevii şi familiile sau rudele lor s-ar putea să joace un rol în problema braconajului şi a tăierii excesive de copaci. Cu toate că n-ar trebui să evitaţi să discutaţi problemele de mediu din cauza acesta, trebuie să fiţi atenţi atunci când „învinuiţi” pe cineva şi este necesar să găsiţi cea mai bună cale de a prezenta anumite probleme.
Unul din scopurile programului de educaţie a mediului este să ajuţi elevii să-şi dezvolte capacitatea de a gândi – atât critic cât şi creativ. Un elev care ar putea face parte într-o zi din consiliul local va fi cel mai eficient dacă el sau ea va putea să cântărească bine opţiunile, să identifice alternativele, să comunice, să pună întrebările corecte, să analizeze sugestiile cetăţenilor, şi să ia decizii. La fel poate fi pentru un elev care ar putea fi într-o zi proprietar de pământ care încearcă să decidă cum să-şi administreze pământul sau pentru un cetăţean căruia i se cere să se implice intr-o problemă care afectează mediul şi comunitatea.
Educaţia de mediu cultivă şi un sistem de valori. Deoarece copiii se maturizează, sistemul de valori pe care ei îl promovează influenţează opţiunile şi deciziile pe care ei le iau referitor la toate aspectele vieţilor lor, inclusiv problemele de mediu. Valorile aduc de asemenea consistenţă vieţii unei persoane, ceea ce o ajută să realizeze un concept mai bun despre sine.
Există o legătură strânsă între valori, convingeri, atitudini şi dezvoltarea unei etici a mediuluiînconjurător.
Ca educator, poţi avea un impact pe viaţă asupra elevilor tăi introducând strategiile educaţiei mediului în predare. Calitatea mediului se reflectă direct în vieţile elevilor şi a familiilor lor.
Ajutându-i să-şi cunoască drepturile ca cetăţeni, dându-le puterea să acţioneze şi să simtă că ei contează, clarificând legăturile dintre sănătatea individuală sau familială şi mediu, arătând legătura dintre veniturile personale şi mediu, şi trezindu-le interesul faţă de lumea naturală, poţi aprinde o scânteie a proprietăţii personale în probleme de mediu. Şi nu-ţi face griji dacă nu poţi face totul – aprinderea unei scântei este un început bun.
Sursă: http://www.ecoweb.anpm.ro
Mic dicționar de ecologie
mediu
- ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.
arie naturală protejată
- zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită;
biodiversitate
- variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale şi complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifică, interspecifică şi diversitatea ecosistemelor;
biotehnologie modernă
- aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare a acidului nucleic şi a tehnicilor de fuziune celulară, altele decât cele specifice selecţiei şi ameliorării tradiţionale, care înlătură barierele fiziologice naturale de reproducere sau de recombinare genetică;
deşeu
- orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca;
deşeu reciclabil – deşeu care poate constitui materie primă într-un proces de producţie pentru obţinerea produsului iniţial sau pentru alte scopuri;
accident ecologic
- evenimentul produs ca urmare a unor neprevăzute deversări/emisii de substanţe sau preparate periculoase/poluante, sub formă lichidă, solidă, gazoasă ori sub formă de vapori sau de energie, rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice necontrolate/bruşte, prin care se deteriorează ori se distrug ecosistemele naturale şi antropice;
deteriorarea mediului
- alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului;
dezvoltare durabilă
- dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi;
echilibru ecologic
- ansamblul stărilor şi interrelaţiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigură menţinerea structurii, funcţionarea şi dinamica ideală a acestuia;
ecosistem
- complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi microorganisme şi mediul abiotic, care interacţionează într-o unitate funcţională;
ecoturism
- formă de turism în care principalul obiectiv este observarea şi conştientizarea valorii naturii şi a tradiţiilor locale şi care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii
a) să contribuie la conservarea şi protecţia naturii;
b) să utilizeze resursele umane locale;
c) să aibă caracter educativ, respect pentru natură – conştientizarea turiştilor şi a comunităţilor locale;
d) să aibă impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural şi socio-cultural;
eticheta ecologică
- un simbol grafic şi/sau un scurt text descriptiv aplicat pe ambalaj, într-o broşură sau alt document informativ, care însoţeşte produsul şi care oferă informaţii despre cel puţin unul şi cel mult trei tipuri de impact asupra mediului;
habitat natural
- arie terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;
monument al naturii
- specii de plante şi animale rare sau periclitate, arbori izolaţi, formaţiuni şi structuri geologice de interes ştiinţific sau peisagistic;
organism modificat genetic
- orice organism, cu excepţia fiinţelor umane, în care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se produce natural prin împerechere şi/sau recombinare naturală;
poluare
- introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate aduce prejudicii sănătăţii umane şi/sau calităţii mediului, dăuna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime;
resurse naturale
- totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili, regenerabile – apă, aer, sol, floră, fauna sălbatică, inclusiv cele inepuizabile – energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor;
TRĂIEȘTE VERDE
Poţi reduce impactul negativ pe care îl ai asupra mediului înconjurător economisind bani în acelaşi timp. Prin schimbarea anumitor obiceiuri poţi reduce facturile de energie şi apă, mai mult, poţi să-ţi suplimentezi bugetul ducând la centrele de reciclare hârtia, sticla, plasticul, aluminiu etc.
Energie
1. Fiecare aparat are două etichete cu preţ – preţul de cumpărare şi costurile de operare. Luaţi-le în considerare pe amâdouă atunci când cumpăraţi noul produs
2. Multe aparate folosesc energie şi după oprire. Acest consum „fantomă” apare la marea majoritate a aparatelor electrocasnice, ca de exemplu aparatele video, televizoarele, casetofoanele, computerele şi aparatura de bucătătrie. In medie pentru o locuinţă, 75% din energia consumată de către electrocasnice este atunci când acestea sunt închise. Acest lucru poate fi evitat prin scoaterea din priză a aparaturii ori prin folosirea unui prelungitor cu comutator prin care se poate închide curentul pentru toată aparatura
3. Treceţi computerul pe „sleep mode”. Economisiţi între 70 – 200 RON pe an
Incercaţi să spălaţi rufele pe programul „delicat” în loc de „normal”, astfel încât să nu fortaţi motorul maşinii de spălat
4. Dacă spălaţi rufele la temperatura de 30o C puteţi face o economie de până la 45 RON
5. Cumparaţi baterii reîncărcabile
6. Alegeţi produse electrocasnice din clasa energetică A
Apa
1. Amintiţi-vă să nu lăsaţi apa să curgă atunci când vă spălaţi pe mâini sau pe dinţi – un robinet care curge consumă peste 6 litri de apă pe minut.
2. Folosiţi o pară de duş eficientă şi puteţi reduce consumul de apă cu până la 50%
3. Faceţi duşuri scurte (6 minute sau mai puţin) în locul băilor. Un duş scurt consumă un sfert din cantitatea de apă folosită pentru o baie
4. Intreţinerea robineţilor ar putea să împiedice risipirea a 5500 litri de apă, dacă calculaţi cantitatea de apă sau 80 RON
5. Evitaţi să folosiţi maşina de spălat pe jumătate plină. O maşină plină cu rufe consumă mai puţină apă şi energie decat două maşini încărcate pe jumătate
6. Pentru spălarea fructelor şi legumelor folosiţi un vas cu apă în loc să le spălaţi sub jet de apă, astfel puteţi economisi apa, iar cu cea din vas puteţi uda florile
In jurul casei
Verificaţi temperatura din interiorul frigiderului şi congelatorului. Temperatura din interiorul frigiderului trebuie să fie între 3 şi 5 grade, iar cea a congelatorului între -17 şi -15 grade. Fixarea temperaturii la valori mai mici decât este nevoie creşte consumul energetic cu până la 25%
Decongelaţi frigiderul sau congelatorul când gheaţa are cel mult 6 mm
Inlocuiţi becurile din casă cu becuri economice şi puteţi economisii 230 RON pe an
Urmăriţi consumul de apă pentru reducerea facturilor. Inlocuiţi băile în cadă cu duşuri – la o baie normală se foloseşte de două ori mai multă apă decât la un duş
Reparaţi robinetele
Folosiţi produse cu durată de viaţă mare, ca de exemplu becuri economice, a căror durată de viaţă e de 10 ori mai mare ca a becurilor normale
Închideţi lumina atunci când ieşiţi dintr-o încăpere. Orice fel de bec – standard sau incandescent, trebuie închis atunci când nu este necesar. Becurile fluorescente trebuie oprite dacă părăsiţi camera pentru 15 minute sau mai mult
Acoperiţi vasele pentru gătit atunci când preparaţi hrana sau folosiţi oale sub presiune
Amplasaţi frigiderul într-o cameră răcoroasă sau departe de aragaz
Pentru curăţarea plitelor, poate fi folosit obişnuitul bicarbonat de sodiu, împreună cu un burete de curăţat
Curăţaţi obiectele din metal preparând un amestec de apă şi oţet (se adaugă câteva linguri de oţet în apă caldă, se curăţă obiectele, după care se şterg cu o cârpă moale)
Folosiţi o soluţie preparată din 50% oţet şi restul apă pentru a îndepărta petele de ceai şi cafea. Aceaşi soluţie poate fi folosită pentru curăţarea cuptorului cu microunde
Aceaşi soluţie poate fi turnată în chiuvetă, ajutând la desfundarea acesteia
Puteţi curăţa frigiderul (atât prin interior, cât şi pe dinafară) cu o soluţie preparată din 1 lingură oţet turnată în apă fierbinte
Oţelul inoxidabil şi cromul pot fi curăţate cu o pastă făcută din bicarbonat de sodiu şi apă. Se aplică pasta, după care se freacă cu o cârpă moale
Pentru a scoate petele de apă de pe mobilă, frecaţi mobilă cu pastă de dinţi şi lustruiţi-o cu o cârpă moale
Pentru reîmprospătarea covoarelor, pulverizaţi-le cu o soluţie de bicarbonat de sodiu şi lăsaţi-o să acţioneze cel puţin 15 minute
Folosiţi o lămâie tăiată pentru degresare
Cuprul se curăţă cu puţin oţet şi se freacă cu o cârpă moale
Un sfert de ceaşcă de borax dizolvat în 2 litri de apă poate fi folosit ca dezinfectant
Guma de mestecat se poate îndepărta de pe diverse suprafeţe cu cuburi de gheaţă
Prin reciclare, poţi reduce cu 70% cantitatea de gunoi care este destinată incinerării
Pe timpul verii
Setaţi termostatul cu 1 grad mai puţin şi puteţi economisi până la 300 RON la factura de căldură
Nu setaţi termostatul aerului condiţionat pe o valoare mai scăzută decât normal. Nu va răci mai repede încăperea şi poate rezulta un exces care va duce la cheltuieli inutile
Plantaţi pomi sau tufişuri care să umbrească unitatea de aer condiţionat, dar fără să blocheze aerisirea acestuia. Plasaţi aerul condiţionat în partea de nord a casei. O unitate de aer condiţionat care stă la umbră consumă cu 10% mai puţină energie decât una care stă în soare
Puteţi folosi un ventilator împreună cu aerul condiţionat pentru a împrăştia aerul rece în interiorul camerei, fără a creşte puterea aparatului
Pe timpul iernii
Coborâţi temperatura în cameră cu 1 sau 2 grade înainte de sosirea invitaţilor. Intr-o casă plină de oameni se generează mai multă căldură
Pe timpul iernii, distribuiţi căldura inteligent. Un încălzitor portabil într-o încăpere vă poate aduce o economie, asta în cazul în care sunteţi dispuşi să lăsaţi restul casei mai puţin încălzit. Un şemineu cu lemne poate absorbi dintr-o încăpere mai multă căldură decât poate degaja
Pe perioada de iarnă, lăsaţi draperiile şi jaluzelele deschise pe partea de sud a casei pentru a permite soarelui să intre în casă şi închideţi-le pe timpul nopţii pentru a nu simţi răcoare de la geamuri
Scădeţi temperatura apei când faceţi baie la 49 de grade şi izolaţi ţevile ca să puteţi reduce cu 5 % factura de energie
Autoturisme
Faceţi mai multe drumuri într-unul singur. Pentru mai multe drumuri scurte, se consumă de 2 ori mai mult combustibil decât dăcă parcurgeţi aceaşi distanţă cu motorul cald
Şofatul inteligent sau eco-şofatul vă poate aduce o economie de benzină şi motorină, de până la 1000RON pe an. Şi cum preţul carburanţilor creşte mereu, şofatul inteligent poate să aducă o economie şi mai mare
Inlocuirea filtrelor de aer reduce consumul cu până la 10% şi protejează motorul
Menţineţi cauciucurile corespunzător umflate pentru îmbunătăţirea consumului cu aproximativ 3,3%
Folosiţi uleiul de motor recomandat de producător. Folosirea unui alt tip de ulei poate scădea numărul de kilometri ce pot fi parcurşi cu 1 – 2%
Dacă sunteţi blocat în trafic, opriţi motorul maşinii dacă vă aşteptaţi să staţi mai mult. Prin oprirea motorului economisiţi combustibil şi reduceţi emisiile de CO2
Reduceţi frecarea cu aerul prin punerea diverselor obiecte în interiorul maşinii, decât pe portbagajul exterior
Un portbagaj poate asigura mai mult spaţiu şi vă poate permite să vă cumpăraţi o maşină mai mică. Totuşi un portbagaj foarte încărcat poate duce la scăderea economiei de carburanţi cu 5%
Evitaţi să conduceţi cu viteză mare. Peste 95 km/h consumul de carburanţi creşte rapid
Şofatul agresiv (viteza mare, accelerarea şi frânarea bruscă) duce la creşterea consumului carburant. Astfel poate scădea numărul de kilometri ce pot fi parcurşi cu aceaşi cantitate de carburant cu până la 33% pe autostradă şi 5% în oraş
Cea mai bună modalitate de încălzire a motorului unui vehicul este conducerea acestuia. Nu este nevoie de mai mult de 30 de secunde de încălzire a motorului nici în zilele de iarnă
Achiziţionaţi modelul de maşină cel mai eficient din clasa respectivă şi puteţi economisi între 800 – 2000 RON pe an. Cumpărând un vehicul cu care puteţi să faceţi 2 km în plus faţă de cel actual, puteţi evita emiterea a 17 tone de CO2 peste perioada de viaţă a unui vehicul
Folosiţi pilotul automat, ori de câte ori este posibil (menţine viteza constantă)
Reduceţi greutatea din maşină (cu cât maşina este mai grea, cu atât consumul este mai mare)
Folosiţi aerul condiţionat în mod eficient (în oraş este mai indicat să deschideţi fereastra, în timp ce pe autostradă este mai eficient să folosiţi aerul condiţionat)
Parcaţi maşina la umbră, dacă este posibil (evaporarea benzinei se face mai repede în lumina directă a soarelui)
Nu supraîncărcaţi rezervorul de benzină (se va scurge pe sol)
Sursă: http://www.ecoweb.anpm.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu